Mancarea chinezeasca la romani

Am ales acest subiect pentru ca sper sa il gasesti util. Pentru mine, interesant este ca sa iti cunosc parerea pe care o ai despre mancarea chinezeasca. Nu am studii de specialitate in gastronomie, acest articol nu este o recenzie de restaurant, este un punct de vedere in calitate de consumator. Desigur, parerea mea poate sa nu coincida cu a ta, pentru simplul motiv ca nu toti, cateva sute cati ne-am strans pe aici (UPDATE: aproape 2000), avem aceleasi gusturi. Este primul articol pe care il scriu despre o iesire la restaurant, pentru ca blogul este lansat de curand si marturisesc ca pana acum n-am indraznit sa ma exprim public, de teama sa nu fiu subiectiva, dar mi-am propus sa imi inving timiditatea.

Pana sa se inmulteasca restaurantele chinezesti la noi, reperul pentru mine, privind mancarea chinezeasca, era ceea ce mancam la Hotel Minerva, Restaurantul “Nan Jing”, acum nu stiu daca mai pastreaza acest nume. Nu imi amintesc sa fi mancat acolo ceva care sa imi displaca si frecventam acest restaurant des in vremea studentiei (una fericita si fara lipsuri, nu ca ami-ar lipsi acum altceva decat o doaga:) ). Pentru ca va aflati pe un blog din zona culinar, este lesne de inteles ca imi place sa gatesc si restaurantul este doar o optiune sporadica, un loc de intalnire cu prietenii, din nefericire intalniri care au loc mai mult la evenimente, din lipsa mare de timp liber. Nu comentez acum despre mancarea chinezeasca livrata de catre firmele de catering, mancare clar adaptata obiceiurilor alimentare ale romanilor.

Ca un preambul la ultima experienta culinara pe care am avut-o la Restaurantul “5Elemente” din Bucuresti, tin sa mai punctez o “intamplare culinara” care de atunci m-a facut sa ma gandesc de doua ori inainte de a alege un restaurant chinezesc. In urma cu nu foarte multi ani, am fost invitati de catre un domn chinez, cu care aveam o relatie de afaceri, la restaurantul pe care il deschisese pe langa activitatea pricipala. La final, ne-am dat seama ca era unul de nisa care viza exclusiv auslanderii chinezi, restaurant care dealtfel s-a inchis dupa un an. La primul pas pe care il faceai in restaurant, totul striga “made in China” (nu in sens peiorativ), de la felul in care era decorat si pana la intregul personal. Clientii aflati in salonul in care am stat, fara exceptie, si domniile lor, erau toti chinezi.

Masa era una mare (la propriu), eram invitati vreo 10-12 persoane (doar noi doi romani, restul niste tineri chinezi entuziasti ca isi gasisera de lucru in Romania). Cum am incaput toti la o masa rotunda? Ca in bancul despre cum sa bagi un elefant intr-un Trabant. Ospitalier si vesel, patronul restaurantului s-a oferit sa recomande el meniul cu felurile de mancare de top pe care le preparau bucatarii chinezi de acolo. Veselia lui ne-a molipsit si pe noi, nici prin gand nu ne-a trecut ca vor aparea in fata succesiv peste 15 feluri de mancare, platouase, boluri si farfurii depuse pe platforma rotativa de pe mijlocul mesei, inlocuite pe masura ce mancarea se consuma. Zambetul ne-a cam pierit de pe fata in momentul in care ne-am dat seama ca nu vom sti ce aveam sa mancam. Meniu explicativ nu mai aveam in fata si ar fi fost dealtfel inutil pentru ca nu puteam sa agasam gazda cu intrebari la fiecare fel de mancare, mai ales ca era prins in tot felul de discutii.

Prudenti, am ocolit niste zemuri verzi cu chestii plutitoare gelatinoase, desigur ceva marin care nici in ziua de azi nu stiu exact ce era. Am identificat cateva farfurii in care ni se parea ca recunoastem ce era acolo dar cand am inceput sa mancam, gustul era unul neasteptat. Nu mai lungesc vorba, foamea ne-am potolit-o mai mult cu orez, n-am putut sa ne atingem de mai mult de 1-2 feluri de mancare dar, nah, trebuia sa ne punem in farfurie cate putin din acelea ca sa ajunga sa guste si ceilalti. Cert este ca de atunci, cer referinte si caut pe forumuri impresii inainte sa aleg sa merg intr-un anume restaurant. Desigur ca totul acolo era preparat in regula, dar mult prea “chinezesc” pentru noi.

Minte tot nu ne-am invatat, am incercat si mancarea chinezeasca de pe litoralul bulgaresc. Oricat de necunoscatoare as fi, pot sa va spun ca n-avea nici o taina cu bucataria chineza in afara denumirilor si a betisoarelor. Era mancare bulgareasca care imita doar prin prezentare chinezescul. Pana si portia de orez era una huge, ma asteptam sa regasesc macar bolurile traditionale.

Restaurant 5 elementeSi uite ca, Mos Craciun cel darnic si bun, in iarna asta mi-a adus un premiu in cadrul unui concurs, o generoasa cina pentru doua persoane la Restaurantul 5Elemente, nume care nu-mi era strain dar nici prea multe nu stiam. Pana la urma am ales orele pranzului. Ambientul placut, nu trebuie clonat un restaurant din China ci doar preluat un concept.
1-ambient
Trebuie sa precizez ca, fiind Stan Patitul, n-am fost deloc indrazneata, am avut grija sa comand ceea ce, din meniu si intrebarile puse ospatarului, ne era destul de clar ce vom manca: pui dulce-acrisor
SONY DSC
“noodles”-spaghetele din orez preparate cu un sos delicios (cred ca a fost felul de mancare care mi-a placut cel mai mult)
SONY DSC
si, piesa de rezistenta, “Raţa 5Elemente”- alaturi de un bol de orez cu ou. Imi permit o observatie privind prezentarea platourilor, nu le-as fi decorat cu castraveti rondele. N-am fost in China dar impresia a fost ca s-a decorat romaneste.
SONY DSC
Desi ne era clar ca nu aveam cum sa razbim atatea feluri de mancare, n-am rezistat tentatiei de a comanda si “Pachetele de primavara” + sos de soia (singurul care am inteles ca nu era iute, cerinta a insotitoarei mele). Pachetelele erau dorite ca sa imi ostoiesc nostalgia meselor din studentie. Laudele le las la sfarsit. Incep cu surprizele care au fost doua: pachetelele de primavara nu erau cele pe care le stiam, aratau ca in poza de mai jos.
2-pachetele de primavara
La inceput am fost usor dezamagita dar la final m-am bucurat ca le-am gustat, si le-am tot gustat, deja ma cam saturasem:) , n-am mai putut sa mananc si orezul ca sa pot sa ma bucur mai pe indelete de felul principal, Raţa “5Elemente”. Despre felul in care era preparata rata l-am intrebat pe domnul ospatar, mi-a spus ca la tigaie dar in prealabil este tinuta mai mult timp la marinat. Bine gatita, frageda dar si usor crocanta, mi-a placut. Ceea ce m-a facut insa ca sa intreb cum este preparata, a fost faptul ca nu regaseam mai nimic exotic, vreo aroma puternic specific chinezeasca. Mi s-a explicat ca puteam alege din celelalte 4 feluri de preparate cu carne de raţa care erau puternic aromate, datorita unor sosuri speciale care le insoţeau. Mi-a ramas gandul la raţa afumata dar n-am comandat pentru ca, de ceva vreme nu reactionez bine la afumaturi si n-am vrut sa imi stric venirea acolo.

Daca va tine punga, puteti comanda urs, cerb, mistret sau homar, eu am cautat sa ma incadrez in valoarea premiului de 200 lei. Daca as fi scos bani din buzunar, cu siguranta ca as fi cerut sa iau la pachet mancarea care a ramas neconsumata pe jumatate, nu ca nu ne-ar fi placut, ci pentru ca nu putem manca mult deodata.

Putin mai tarziu, impartaseam ganduri cu o prietena care a calatorit mult in China si m-a incurajat ca am facut o alegere buna, ca nu crede ca mi-as fi dorit ceva foarte puternic aromat, mi-a explicat ca ea merge in China cu “geamantanul” cu mancare dupa ea deoarece acolo nu poate manca decat intr-o singura zona din vreo 5 in care se prepara total diferit aceleasi feluri de mancare. Am concluzionat ca “Raţa 5 Elemente” este o formula mai pe gustul romanilor si mi s-a parut una inteleapta, cine dorea, putea comanda spre exemplu “Raţa cu creveţi”. Noi am spus pas, “traumatizaţi”:) fiind de experienta foarte chinezeasca pe care v-am povestit-o anterior, dar “nici nu stiu ce-am pierdut”, de fapt. Tot prietena plimbata mult prin China a punctat despre pachetelele de primavara ceea ce spusese deja, ca depinde din ce zona era bucatarul chinez, acelasi fel de mancare putand sa arate cu totul diferit si chiar sa conţina ingrediente diferite.

In concluzie, va recomand sa alegeţi un restaurant chinezesc care sa ofere si mancare chinezeasca surprinzatoare prin gust, ca la mama ei acasa, dar si variante adaptate gustului romanesc asa cum am constatat ca ofera Restaurantul “5Elemente”. Voi reveni cu placere acolo, la ocazii speciale.

Advertisements

Tagged: , , , , ,

3 thoughts on “Mancarea chinezeasca la romani

  1. Adriana 2014/01/27 at 1:31 am Reply

    Buna treaba Mancarea chinezeasca la romani | Food Design!

    • Food design 2014/01/30 at 6:28 am Reply

      Adriana, scuze, intrase in spam comentariul tau. Multumesc!

  2. […] Dar si unt+ou+sos de soia …. Si gata, in numai 15 minute. Seamana la gust cu noodles din restaurantele chinezesti. Cu aceasta reteta particip la concursul de preparate cu paste Baneasa cu sos, organizat de […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: